vineri, 20 iunie 2014

Timpul

 
"De ce timpul are timp, iar noi nu?
De ce el , ca un fulger al vieții își lasă amprenta după fiecare ploaie?
De ce este un trădător al eternității și o înșeală cu fiecare clipă infidelă?
De ce el , tot el , are dreptul să se joace cu oamenii și îi deșurubează fără milă?
De ce profită de moarte și renaște de fiecare dată cu lacrimi în ochi?
De ce se modelează după fiecare suflet și îl stinge pentru unul singur?
De ce îl așteptăm uneori precum apa în deșert, iar alteori îl renegăm cel mai mult?
De ce este ca o matrioșcă , iar păpușa finală este uitarea?
De ce viața nu-l iubește, deși îi datorează fiecare fracțiune de secundă?
De ce pentru fiecare moment de tristețe , ne face să plătim cu lacrimi de bucurie?
De ce se vinde precum o târfă așteptând răsplată?
De ce naște speranța și tot ea moare ultima?
Oricum ar fi , îți promit Timpule!
Că vei vei muri subit
Ștrangulat de infinit
Din pricina existenței mele..."

P.S. Atât a mai rămas în urma ta...draga mea Fantomă...Chiar dacă tu nu mai ești...el încă mă privește cu aceeași intensitate. Încă te caută...în ochii mei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu